Ieri am avut o zi cumplit de grea, o zi in care nervii mei au fost intinsi la maxim, o zi in care am cedat nervos de oboseala, stres, ganduri si anxietati ce le traiesc in perioada asta, o zi in care m-am ascuns in toaleta la job si am tras o portie de plans cand am aflat ca ieri constructorul nu a trecut deloc pe la santier, desi una vorbisem cu el si alta ne-am inteles ( desigur, cu un avans de 2.000 euro platiti deja ), o zi in care managerul general de la compania unde lucrez ( manager care mi-a promis acum ceva vreme ca tot overtime-ul facut de mine ca sa pun la punct idioteniile pe care le-am gasit la venirea mea aici, mi-l pot lua in zile libere sau mi-l va plati corespunzator ) mi-a dat un mare flit si m-a refuzat categoric cu zilele libere, iar despre bani nici nu se pune problema, o zi in care D. m-a anuntat ca cineva mi-a stricat yala masinii, yala de la usa soferului, cel mai probabil inceracnd sa-mi sparga masina, o zi in care am alergat cu Kiki la orl-ist ca i-a curs sange din ureche la gradinita, o zi in care m-am simtit ingrozitor de obosita, stresata, o zi in care am regretat din suflet pasul facut cu constructia casei, o zi in care seara la ora 20:30 au venit niste fufe sa vada apartamentul si m-au cautat in dulapuri, o zi in care am rabufnit si m-am razbunat pe Kiki,dupa ce l-am trecut si pe D. prin foc si para.La ora 22:00 eram deja epuizata, efectiv am avut o stare ca si cum pluteam deasupra organismului meu, am luat niste magneziu sa ma mai linistesc, dar eram nervoasa infiorator.Si a venit atunci Kiki, care a varsat pe mocheta din sufragerie un cos cu fructe…
Si am tipat atunci ca o scelerata,el a ridicat tonul la mine si atunci m-am repezit si l-am zguduit cu putere tipand atat de tare ca m-am auzit cum tipam la el si m-am mirat si eu de mine .Copilul s-a speriat tare si a inceput sa planga in hohote…Asta in contextul in care cu alta ocazie m-as fi amuzat si ar fi strans linistit fructele si le-ar fi dus la locul lor…
I-am dat drumul din zgaltaiala cand D. m-a apucat de brat si l-a chemat de langa mine, luandu-l in brate si adunand cosul cu fructe de pe jos.M-am dus in pat si mi-am ingropat fata in perna gandindu-ma cat de tare am putut sa tip si sa-l zgudui pe Kiki daca el s-a speriat?!Si mi-am dat seama cat de deplasata am fost atunci…
Am simtit la un moment dat o mana mica pe parul meu care ma mangaia si-mi spunea :”- linisteste-te mami, iti dau un pupic sa treaca!”
I-am spus ca nu merit pupici pentru ca m-am purtat urat, l-am zgaltait si am tipat la el si fiindca eu sunt suparata tare asta nu inseamna ca el este vinovat.
Raspunsul lui m-a facut sa plang:
“- Mami, poti sa ma si bati daca vrei, eu tot am sa te iubesc cel mai mult, tu esti marea mea iubire! :
M-am rusinat tare de mine si de incapacitatea mea de autocontrol in preajma copilului meu atat de tandru si de iertator.
Am adormit imbratisati strans si cu lacrimile siroind pe obraji.
Te iubesc Kiki si iarta-mi iesirile necontrolate!
Filed under: 3-4 ani
